Politică

Un pic despre rezultatul alegerilor – un articol a(nti)politic

S-a încheiat şi numărătoarea oficială a voturilor.
S-au încheiat şi etapele de redistribuire a locurilor în Parlament după magnificul algoritm al alegerilor semi-nominale.
Concluzia e simplă: USL a câştigat aceste alegeri. Victoria este de-a dreptul zdrobitoare, niciun candidat din afara USL nu a reuşit să obţină victoria în circumscripţia în care a participat (evident cu clasica excepţie UDMR în judeţele preacunoscute).

Toate părţile politice recunosc aceste rezutate.
Doar, undeva într-o clădire mare unde acum câţiva ani se auzeau „triluri” de cucuvea, un om încă mai caută soluţii de a-şi birui poporul. Încă mai are în jurul lui câteva personaje care stârnesc hohote de râs când ies în public cu câte o declaraţie şi care-i şoptesc că el e ultima redută a democraţiei româneşti. Şi bietul om, părăsit de poporul său, încă îi mai ascultă, încă mai vrea să creadă că are un rost.

Dar nu de acest mărunt personaj sau de vajnicii lui consilieri doresc să scriu.
Ci de îngrijorarea mea cu privire la rezultatul acestor alegeri!

Da, rezultatul acestor alegeri mă îngrijorează!
Chiar mă îngrijoreză!

Ah nu, nu mă îngrijorează „previziunile” macabre a celor ce zici că şi-au pus tot sufletul în joc la aceste alegeri!
„vom ajunge o rusie mai mică!”
„vom fi daţi afară din Europa!”
„vom muri de foame”
„ne paşte dezastrul economic”
„suntem un popor de tâmpiţi dacă am ales să ne conducă un plagiator”
sau multe altele asemenea. Cum ziceam, acestea sunt doar nişte rezultante ale victoriei patimilor asupra logicii.

Nu, nu mă îngrijorează nici faptul că USL ar putea să cadă într-o auto-admiraţie şi să piardă legătura cu realitatea datorită zdrobitoarei majorităţi pe care o deţin. Da, USL poate practic vota orice acuma. Dar să nu uităm că USL e compus din 2 partide (nu număr pe cei mici) şi fiecare dintre PNL şi PSD vor şti veghea unul asupra altuia. Plus că vremurile sunt suficient de grele ca să nu permită vise…

Ce mă îngrijorează însă este rezultatul acestui proces ciudat de alegeri semi-nominale.
Aproape 600 de parlamentari!!!
Incredibil!
Avem mai mulţi parlamentari decât SUA!
Da, domnilor, mai mulţi decât o ţară din care multe state sunt mai mari decât România, cu o populaţie de zeci de ori mai mare, o ţară cu muuuult mai multe probleme şi responsabilităţi!

Şi ceea ce mă îngrijorează cel mai mult nu este acest număr!
Da, e aiurea să avem 600 de parlamentari.
Da, e aiurea să participi la nişte alegeri şi să nu ştii dinainte câţi parlamentari or să „iasă”.
Dar găsesc că e sinistru că NICIUN om politic nu găseşte asta anormal!

Pot înţelege de ce PDL sau PP-DD nu zic nimic. Toţi parlamentarii lor au ajuns în Legislativ după această faimoasă „redistribuire”.
Dar nici USL nu zice nimic!
Nici omuleţul cel fără de rost, cel ce la un moment dat se erija în luptător împotriva „răului Parlament”, nu zice nimic!
Nici faimoasa Curte Constituţională, nici celelalte instituţii „apolitice” dar care s-au implicat până la sânge în luptele partinice nu zic nimic!

E incredibil!
Este efectiv o alianţă a clasei politice!
Cei ce s-au bălăcărit în cele mai abjecte feluri, cei ce n-au avut nicio milă unii faţă de ceilalţi, cei ce-şi aruncau cu acuze şi injurii unii altora… acuma tac împreună.
Parcă îi şi văd ţinându-se de mâini şi asigurându-se unii pe alţii că „e loc pentru toţi”!
Loc unde?
În slujbe bine plătite?
Ăsta e scopul???

Scriam la mijlocul acestui an un articol despre electoratul românesc. Un articol în care lăudam maturitatea acestuia.
Dar mai scriam ceva în acel articol.
Şi anume că electoratul a luat-o înaintea clasei politice.
Că, la ora actuală, electoratul românesc e mult mai înţelept deât clasa politică.
Şi mai spuneam că e urgent ca şi această clasă politică să se maturizeze, să se ridice (măcar) la nivelul electoratului.
Da, logic ar trebui să fie invers, clasa politică să fie reprezentativă din punct de vedere al înţelepciunii… doar ei trebuie să gestioneze ţara pentru toţi ceilalţi, nu?

Şi iată că, la numai 6 luni distanţă, am primit o crudă dovadă a ce scriam atunci.
Românii au venit la vot.
Românii au sancţionat ce a fost de sancţionat şi au luat o decizie.
Românii au transmis limpede ce le-a plăcut şi nu la cei ce au condus ţara.
Şi acum aşteaptă să fie conduşi. Să fie reprezentaţi. Cu cinste, respect şi înţelepciune.

Şi ce face onor clasa politică?
Îşi fac cadou unii altora locuri în Parlament!!!
În ritmul în care se măresc numărul de parlamentari, plata lor o sa ajungă în câţiva ani mai greu de suportat decât a pensionarilor!
Chiar, nu ar fi o idee ca toţi pensionarii să fie numiţi parlamentari? Numai bine s-ar putea să li se oprească pensia pe durata mandatului 😀

Lăsând gluma la o parte, pentru că situaţia nu e defel hazlie, regret nespus să văd o asemenea imaturitate a clasei politice româneşti de azi.
Şi mă îngrozesc nu de perspective economice sau excluderi din Europa.
Ci de timpul prea mare până la a vedea oameni înţelepţi conducând această ţară.
Pentru că, indiferent din ce partid face parte un om, o gândire imatură rămâne imatură. Şi „produsele” unei gândiri imature sunt întotdeauna… instabile.

Mă aştept deci la încă o perioadă de „yoyo”, perioadă în care decizii bune vor fi „ornate” cu tâmpenii incredibile.
Şi da, asta mă îngrijorează…

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s